Moldovenii sunt chemaţi duminică la alegeri legislative anticipate. Sondajele arată că, de această dată, Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea alege în sfârşit un preşedinte. Problema este că Alianţa nu mai există.
Toate sondajele publicate luna aceasta au arătat că cele patru partide ale AIE ar obţine peste numărul de 61 de mandate necesare pentru alegerea unui preşedinte care să desemneze un guvern stabil. Ultimul sondaj, Vox Populi-II, realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, îi plasează pe comuniştii lui Vladimir Voronin pe primul loc cu 32,1% din opţiuni. Urmează liberal-democraţii premierului Vlad Filat - cu 22,7%, Partidul Democrat al lui Marian Lupu - 12,1%, Partidul Liberal al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu - 10,9%, Alianţa Moldova Noastră, condusă de Serafim Urechean cu 7% şi, o intrare nouă, Partidul Umanist, condus de fostul şef al serviciilor secrete SIS, Valeriu Pasat, ar reuşi să obţină 5,5%. Celelalte formaţiuni nu ar reuşi să treacă pragul electoral de 4%. Într-un alt sondaj publicat la sfârşitul săptămânii trecute de CBS-AXA, comuniştii ar acumula 35%, PLDM - 28%, PDM - 18%, PL - 12% iar restul nu ar reuşi să intre în Parlament. Deşi Comisia Electorală Centrală a promovat alegerile inclusiv printr-un videoclip pe melodia „Lume, lume", numai 58% din alegători au declarat că vor participa la scrutin.
Cu toate că există şanse ca Moldova să iasă din criza politică în care a intrat după evenimentele violente din aprilie 2009 şi îndepărtarea lui Voronin de la putere, acestea ar putea fi risipite de necontenitele conflicte din sânul coaliţiei de guvernare. Deşi cei patru lideri ai AIE au promis europenilor că vor rămâne împreună şi după alegeri, aceştia nu au reuşit să se înţeleagă asupra unui candidat comun la preşedinţie. Mai mult, Alianţa s-a destrămat de facto în momentul în care cele patru partide au
