PREMIERĂ. Pentru prima dată în istoria electorală postdecembristă, la turul al doilea al prezidenţialelor prezenţa a fost mai mare decât la turul întâi. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu

Principiul mobilizării mai slabe în turul al doilea al prezidenţialelor, confirmat la scrutinele anterioare, nu a mai funcţionat ieri. Prezenţa la vot a fost, în medie, cu trei procente mai mare decât pe 22 noiembrie, în topul celor mai conştiincioşi alegători fiind tot cei din mediul rural.

În istoricul electoral postdecembrist, cu o singură excepţie - alegerile prezidenţiale din 1996, mobilizarea în turul al doilea a fost mai slabă faţă de turul întâi.

În 1992, scorul la prezenţă a fost 76,3%-73%, în 2000, 65,3%-57,5%, iar în 2004, 58,93%-55,2%. În 1996, procentele de prezenţă au fost similare, 76,1% la primul tur şi 75,9% în cel de-al doilea.

Previziuni răsturnate

În premieră însă, ieri, mobilizarea a fost mai mare decât la turul întâi. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), până la ora 10.00, la urne veniseră 7,52% dintre alegători, faţă de 6,17% câţi votaseră la aceeaşi oră în urmă cu două săptămâni. Situaţia s-a menţinut şi la următoarele estimări.

La ora 13.00, îşi exprimaseră opţiunea 24,01% dintre românii cu drept de vot, puţin peste trei procente mai mult decât pe 22 noiembrie, când se înregistrase un scor de prezenţă de 20,96%. Diferenţa a crescut la următoare raportare a BEC către patru procente.

La ora 16.00, votaseră 40,10% dintre alegători, faţă de 36,19% la scrutinul precedent. 53,51% dintre alegători merseseră la urne până la ora 19.00, iar două ore mai târziu procentul sărise la 56,99%. În urmă cu două săptămâni, scorurile erau 49,97%, respectiv 53,52%.

Ruralul a bătut urbanul

Şi de această dată, mobilizarea în mediul rural a fost mai mare decât cea din cel urban,