Duminică, de la ora 22.30, nonconformistul organist Cameron Carpenter va interpreta la Ateneu lucrări de Bach şi o compoziţie proprie, „Scene ştiinţifico-fantastice“ (fragmente)

Articol semnat de Anca Ioana Andriescu

Cameron Carpenter, un personaj pe scena artei muzicale actuale care se înfăţişează publicului său nu numai auditiv, ci şi vizual: se pare că nu de puţine ori a şocat prin imaginea afişată, ţinutele abordate. Un artist tânăr care s-a bucurat deja de recunoaşteri internaţionale deosebite, inclusiv o nominalizare la premiul Grammy pentru albumul său de debut. Îi place să comunice direct cu publicul său, luând adesea contact cu acesta înaintea recitalurilor sale. Foarte precis în formulări, cu accente de preţiozitate, dar şi de ironie, Cameron Carpenter este categoric un artist complex a cărui muzică dezvăluie adesea o notă de romantism, de poezie.

De ce acest titlu, „teatrul orgii“?

Orga este în sine ca o scenă, mai mult decât oricare alt instrument. Ea poate fi „reinventată“ sau redescoperită. În viziunea mea, orga are foarte puţin de a face cu tradiţia istorică a acestui instrument, atât de mult legată de biserică. Este mai degrabă o entitate istorică, teatrală, care se poate reformula – mă refer la o orgă mare. În viziunea mea este nevoie de a gândi dincolo de tradiţie, e nevoie de o tabula rasa în aşa fel încât organistul să fie eliberat de moştenirea manierelor precedente de tratare a instrumentului şi să îşi poată găsi propria sa muzică – aşa cum încerc eu să fac.

De aceea poate s-a spus că vizaţi o „revoluţie“ în arta organistică!

Poate că acesta a fost unul dintre motive!!!

Cum v-aţi autodescrie? Un virtuoso matur sau un show-man?

Mi-e greu să mă cataloghez în asemenea cuvinte. Simt că fac ceva absolut necesar acum. Rolul meu este să transform în realitate