Din duelurile „feroviare“ de altădată au mai rămas doar culorile. Cele două echipe au 28 de străini! În ediţia 1948/’49, giuleştenii au pierdut titlul de campioni, fiind bătuţi la Cluj, de CFR. Ei au câştigat revanşa cu 12-2.

Ca peste tot în Europa, ceferiştii români n-au rămas nepăsători atunci când, pe la începutul secolului trecut, fotbalul a fost importat din Anglia. La Cluj, în noiembrie 1907, a luat fiinţă Kolozsvari Vasutas Sport, grupare care îi reprezenta pe cei care lucrau la căile ferate. Până la Marea Unire din 1918, această echipă a evoluat în ligile din Ungaria, iar după, când şi-a schimbat numele în CFR, a fost integrată în diviziile din România.

Mai „tânără" cu 16 ani, Rapid i-a avut ca fondatori pe muncitorii de la Atelierele Griviţa şi pe jucătorii echipei Excelsior, care activa deja în cartierul din nordul Bucureştiului. Formaţia avea să-şi câştige rapid popularitatea, iar în perioada interbelică s-a ilustrat drept una dintre formaţiile de top din fotbalul românesc. Cea mai mare performanţă a „vişiniiilor" a reprezentat-o însă calificarea în finala Cupei Europei Centrale, care nu s-a mai disputat din cauza începerii Războiului.

Clujenii le-au „suflat" un titlu rapidiştilor

În toamna lui 1948, cele două grupări vişinii s-au înfruntat pentru prima dată la Cluj. Bucureştenii vizau câştigarea primului lor titlu de campioni. Aşdar, ei nu concepeau să se încurce cu „verii" transilvăneni. Şi cu toate astea, „catastrofa" s-a produs! Meciul-revanşă s-a terminat 12-2 pentru giuleşteni, însă acest succes nu i-a ajutat prea mult fiindcă au terminat tot pe 2, la 5 puncte de ICO Oradea.

Ceferişti doar pe hârtie

Rapid şi CFR Cluj nu mai au astăzi nicio legătură cu Căile Ferate Române. În 1993, gruparea bucureşteană a fost preluată de George Copos, cel care o administrează şi astăzi. Acelaşi proces l-a suferit şi echipa din Cluj