Ionuţ Vulpescu, candidatul Alianţei PSD+PC pentru un post de deputat în Colegiul 9 din Capitală, a descoperit, mergând din uşă în uşă, o Românie care nu seamănă deloc cu ceea ce credea până atunci. O Românie a refuzului, a lehamitei. Deşi are doar 32 de ani, Ionuţ Vulpescu a acumulat o experienţă bogată la cel mai înalt nivel: în Administraţia Prezidenţială şi în Senatul României

Foto: Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional

Jurnalul Naţional: Domnule Vulpescu, au trecut mai bine de trei săptămâni de campanie electorală. Cum v-aţi promovat în general mesajele? Aţi mers din uşă în uşă?

În această campanie s-a lansat conceptul de door to door. În sensul acesta, asistăm la o campanie retro, de vreme ce ne-am întors la Doors şi la Jim Morrison... Am văzut şi eu multe uşi în ultimele săptămâni. “Bateţi şi vi se va deschide!”, mi-am spus, şi-aşa am trecut multe praguri. Nu mi-a dat nimeni nici cu tigaia, nici cu ideologia, nici cu culoarea în cap. După ce uşi au, îi poţi cunoaşte pe oameni. Sunt uşi vechi, în tonuri de gri, în blocurile chibrit de pe Mihai Bravu sau Ştefan cel Mare; pe Calea Moşilor apar nuanţele. În general, sunt uşi metalice, uşi transparente, uşi de firmă şi uşi de sărăcie. Descoperi o Românie care nu seamănă deloc cu ce credeai până atunci. E o Românie a refuzului, a lehamitei. Aşa am văzut că există păcatul strămoşesc şi în politică. Şi că eşti vinovat pentru erori care nu-ţi aparţin. E greu să transmiţi mesaje dacă nu îi priveşti pe oameni în ochi. Pentru mine e emoţionant că orizontul de aşteptare al oamenilor faţă de clasa politică nu e încă epuizat. E normal însă să îi asculţi pe oameni şi să îi reprezinţi, nu e un lucru excepţional cu care să te lauzi la emisiuni de televiziune.

Cum apreciaţi primele trei săptămâni de campanie? Aţi resimţit violenţe, cel puţin verbale, din partea adversarilor?

E o campanie