Industria experimentelor pe animale \"sacrifică\" 60.000 de rozătoare în fiecare an. Cea mai mare crescătorie organizată de şobolani este la staţiunea Băneasa din Capitală. Sursa: VLAD STĂNESCU

Staţiunea Băneasa a Institutului Cantacuzino din Bucureşti are cea mai mare crescătorie de animale experimentale din ţară. Colonii întregi de şoareci şi şobolani sunt îngrijite în cutii speciale, asta pentru că legislaţia privind "cazarea" lor este foarte strictă: cuşti speciale, ventilate individual, temperatură de 18 – 24 de grade Celsius, apă şi mâncare la discreţie.

Cum au apărut legile în România

În fiecare an, staţiunea produce cam 25.000 de şoareci şi şobolani, cam 3.000 de cobai şi 1.000 de iepuri neo-zeelandezi, cu blana albă şi ochi roşii. Cristin Coman, directorul staţiunii Băneasa, spune că, imediat după ’90, România nu avea o legislaţie care să reglementeze experimentele pe animale. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, a trebuit să adoptăm nişte legi care urmăresc recomandările anumitor directive comunitare – cele care stabilesc normele de creştere şi alimentaţie, dar şi codurile de etică privind experimentele.

Cine cumpără rozătoare

Coman mai spune că, în ultima raportare la nivel de Uniune, s-a arătat că, anual, 12 milioane de animale sunt utilizate pentru studii preclinice. Din acest total, România are 60.000, asta înseamnă cam 0,7%. "Numărul este mic şi poate de aceea organizaţiile care luptă pentru drepturile animalelor fac mai puţine acţiuni împotriva experimentelor de acest gen", zice Coman. Clienţii crescătoriei de la Băneasa sunt, pe lângă Institutul Cantacuzino, universităţile de medicină, dar şi fabrica de medicamente Antibiotice Iaşi sau Romvac-ul, uzina de leacuri pentru animale.

În această perioadă, cercetătorii de la Cantacuzino testează medicamente care să trateze infecţi