9 Aprilie 1992 * Dezastrul de la ambasada României în Argentina

Corespondenţă din Buenos Aires de la Octavian Andronic

În data de 17 martie, la ora 14,50, o explozie puternică a zguduit centrul capitalei argentiniene.

Cîteva minute mai tîrziu, o ciupercă de fum negru s-a înălţat deasupra zonei rezidenţiale în care sînt amplasate majoritatea ambasadelor.

Radioul a transmis o ştire care a împietrit auditoriul: ambasada Israelului practic nu mai există!

Televiziunea română a transmis, la rîndul ei, a doua zi, ştirea menţionînd că la "ambasada României, aflată pe aceeaşi stradă, s-au spart cîteva geamuri, neînregistrîndu-se victime".

Tragedia de pe strada Arroyo a captat, zile la rînd, interesul mass-media internaţională.

Au putut fi văzute imagini ale ambasadei Israelului din care nu au mai rămas decît cîteva ziduri, precum şi distrugerile produse în jur, la o biserică, o şcoală şi un azil de bătrâni.

Soldată cu peste 20 de morţi şi circa 300 de răniţi, explozia s-a înscris în rîndul evenimentelor cu care Buenos Aires, în special, şi Argentina, în general, nu mai fuseseră confruntate. În starea de emoţie care a cuprins întreaga opinie publică, un lucru a trecut aproape neobservat: şi anume acela că "explozia" făcuse ravagii şi la ambasada României, devenită inutilizabilă şi că faptul că printre victime nu se afla nici un membru al ei era un lucru ce ţinea pur şi simplu de un miracol! Vizitînd, ieri, la aproape o lună de la cataclism, ambasada, proporţiile dezastrului ni s-au înfăţişat doar după ce i-am trecut pragul.

Construită prin anii '30 şi beneficiind de o structură solidă, clădirea cu 5 etaje, nu şi-a arătat rănile pe dinafară, faptul că toate ferestrele, cu tocuri şi jaluzele metalice au zburat pur şi simplu de la locul lor intrând într-un fel în „logica" suflului care n-a mai lăsat nimic întreg,