Paştele, indiferent de data la care este sărbătorit, reprezintă cea mai mare sărbătoare a creştinilor, indiferent dacă e vorba de catolici sau de ortodocşi. Anul acesta, intervalul de timp dintre Paştele catolic şi cel ortodox este de cinci săptămâni, cel mai mare interval între sărbătoarea Învierii Domnului la cele două Biserici.
Tradiţiile creştine de Paşte sunt asemănătoare în cazul ambelor rituri. Catolicii vopsesc ouă de Paşte, gătesc cozonac şi petrec sărbătorile în familie. Paştele este considerat, dealtfel, un moment perfect pentru ca rudele să petreacă timp împreună.
Mâine, în cea de-a doua zi de Paşte, ardelenii se îmbracă la costum şi ies din case pentru a continua o tradişie străveche. În majoritatea satelor cu o importantă populaţie de etnie maghiară, băieţii merg din casă în casă şi le stropesc pe fete cu parfum, ca să fie frumoase şi sănătoase tot anul. În schimb, tinerii primesc cozonac şi ouă roşii.
Data prăznuirii Paştelui este, spre deosebire de data Naşterii Domnului (25 decembrie) variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. În calcul mai intră un element important, şi anume data Pesah-ului. (Această sărbătoare ebraică , amintind trecerea prin Marea Roşie şi eliberarea de robia egipteană, se prăznuieşte pe 15-22 Nisan. Intre sărbătoarea creştină a Paştelui şi Pesah nu este, prin urmare, decât o asemănare de nume). Anul acesta, Pesah-ul este între 6-14 aprilie. Bisericile Ortodoxe păstrează recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325, ca Sărbătoarea Invierii Domnului să nu coincidă cu Pesah-ul, ci să fie consecutivă acestuia.
În fine, catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocsii iau ca reper luna plină astronomică.
