Care sunt riscurile imediate ale accelerarii deficitelor si neincadrarii in tinta de inflatie?

Deficitul extern - al contului curent al balantei de plati -, ajuns la aproximativ 14% din PIB, plaseaza Romania, din perspectiva investitorilor straini, intr-o grupa de risc in apropierea tarilor baltice si Bulgariei. Riscul imediat in acest caz este cel al intreruperii finantarii prin fluxuri private de capital, daca investitorii straini vor considera ca aceasta situatie este nesustenabila, ipoteza in care convergenta nominala si reala a Romaniei cu tarile UE ar avea de suferit.

Deficitul bugetar nu a fost mare pana in prezent, dar, din pacate, autoritatile vor sa-l creasca pana la limita maxim admisibila, de 2,9% din PIB, pentru urmatorii trei ani. Problema este ca in perioade de crestere economica intensa, cum este cea de acum, deficitul bugetar trebuie sa fie cat mai mic, pentru a putea actiona ca un stabilizator (a creste) in perioade economice nefaste. Or, daca de pe acum deficitul bugetar este proiectat la nivelul maxim admisibil, el nu va mai putea fi utilizat ca stabilizator in momentele de recul ale cresterii economice.

Cat priveste inflatia, o depasire a tintei pentru lungi perioade de timp poate reinflama asteptarile inflationiste, anuland un castig obtinut intr-un timp indelungat si cu un mare efort. Un asemenea scenariu ar afecta atat omul de rand, cat si investitorul, fie el roman sau strain.

Intr-un raport recent, FMI aprecia ca indicatorii macro ai statelor din ECE, inclusiv ai Romaniei, sunt cel putin la fel de deteriorati precum cei ai tarilor din Asia, de dinaintea crizei. Se poate lua in discutie un astfel de scenariu?

Exista prea putine similitudini intre criza din Asia, din 1997, si ceea ce se intampla acum pe pietele financiare internationale. In primul rand, criza din 1997 a avut originea