Germania lucrează în spatele uşilor închise la un plan de "default dur" al Greciei, prin care creditorii privaţi, respectiv băncile şi fondurile de pensii, să îşi asume pierderi de 60%, cu riscul de a provoca o reacţie în lanţ în sudul Europei, în lipsa unor măsuri credibile de protecţie.

Oficiali de la Berlin au declarat că este probabil ca investitorii privaţi să sufere noi pierderi legate de deţinerile de obligaţiuni suverane elene, peste cele de 21% convenite în iulie, potrivit The Telegraph.

Nivelul exact al acestor pierderi va depinde de concluziile inspectorilor CE/FMI care şi-au încheiat misiunea la Atena.

Delegaţia CE/BCE/FMI a anunţat marţi că Grecia va primi următoarea tranşă de împrumut, de 8 miliarde euro, în luna noiembrie, după ce rapoartele troicii vor fi avizate de către miniştrii Finanţelor din zona euro şi Consiliul Director al FMI.

"Multe s-au întâmplat din iulie. Grecia nu şi-a respectat angajamentele, astfel încât putem considera că reevaluarea în scădere a datoriilor cu 21% nu mai este suficientă", a spus una dintre surse.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a declarat pentru Frankfurter Allgemeine că revizuirea iniţială este probabil prea mică, iar băncile trebuie să aibă suficient capital pentru a suporta la nevoie pierderi mai mari.

La Berlin au circulat estimări privind o reducere de 60% a datoriilor către creditorii privaţi.

Schimbarea politicii germane seamănă cu cea de anul trecut, când cancelarul Angela Merkel a propus pentru prima oară revizuirea în scădere a valorii obligaţiunilor suverane elene, ceea ce a dus la un nou puseu al crizei şi a obligat Irlanda să ceară ajutor financiar internaţional.

"Poate avea loc un efect al bulgărelui de zăpadă. Pieţele îşi vor îndrepta instantaneu atenţia asupra Portugaliei, unde randamentul obligaţiunilor pe doi ani a ajuns la 17%", a declarat A