Liderii europeni se concentrează în aceste zile pe transformarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) într-un mecanism care să ofere un răspuns rapid şi flexibil în lupta cu criza financiară care macină Europa.
Cotidianul de business The Wall Street Journal a obţinut un document care descrie modul în care va fi reformat fondul european de 440 mld. euro.
Potrivit documentului, care a fost înaintat parlamentarilor germani, EFSF ar urma să fie înzestrat cu capacitatea de a achiziţiona obligaţiuni suverane direct de la statele care le emit sau de pe piaţa secundară.
Conform agenţiei de presă Thomson Reuters, vor fi eligibile numai ţările care îşi respectă angajamentele de reducere a deficitului bugetar conform legislaţiei UE. Mai mult, o ţară va avea nevoie de un istoric de costuri "rezonabile" de finanţare, va trebui să nu aibă probleme de insolvenţă în sectorul bancar şi să-şi respecte angajamentele privind reducerea dezechilibrelor macroeconomice.
Decizia de a cumpăra datorii suverane de pe piaţa de obligaţiuni va necesita autorizaţii prealabile din partea membrilor Eurogrupului (miniştrii de finanţe ai zonei euro) şi a Consiliului de administraţie al EFSF.
Astfel, se va renunţa la procesul decizional complicat din prezent, aprobarea de către parlamentele celor 17 ţări, hotărârile putând fi luate rapid de birocraţii europeni.
Volumul achiziţiilor, precum şi structura lor şi tacticile de tranzacţionare vor fi decise în secret de un subcomitet al Eurogrupului.
Dacă proiectul va fi adoptat, EFSF va prelua de la Banca Centrală Europeană (BCE) rolul de a interveni pe pieţele secundare de obligaţiuni guvernamentale, dar sfera sa de acţiune va fi limitată.
De exemplu, EFSF nu va fi autorizat să cumpere decât obligaţiuni denominate în euro emise de sectorul public.
Pe piaţa primară, a obligaţiunilo
