În cadrul Parcului Etnografic Naţional Romulus Vuia a fost reconstruită în perioada iulie-august 2013 casa-monument din satul Gârda de Sus, judeţul Alba, achiziţionată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în anul 2001.

Activitatea de reconstrucţie, iniţiată şi condusă de specialiştii muzeului, s-a desfăşurat în cadrul proiectului intitulat “Muzealizarea procesului de populare montană”, finanţat de ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL, proiect care şi-a propus să ilustreze aici, prin intermediul unei gospodării caracteristice, cea mai veche etapă a procesului istoric de populare a Ţării Moţilor, prin roiri individuale şi nesincronizate, bazate pe defrişări la mari distanţe de satele de origine, în munte.

Aceste roiri, pornite în amonte din satele mai vechi de pe Arieşul mijlociu, au depăşit localitatea Câmpeni la începutul secolului al XVII-lea şi – înaintând treptat în întreg bazinul Arieşului superior – au generat în final zona etnografică Ţara Moţilor, caracterizată, în principal, prin specializarea în masă a populaţiei în prelucrarea superioară a lemnului (văsărit, şindrilărit) şi prin creşterea animalelor în regim de subzistenţă, cultivarea pământului având – în contrast cu zona de origine – o pondere redusă, din cauza climei reci şi a terenului sterp.

Casa din Gârda de Sus – cea mai veche dintre casele moţeşti datate prin inscripţie – ilustrează tocmai momentul şi modalitatea de trecere de la adăposturile sezoniere iniţiale, izolate în munte, pe un teren proaspăt defrişat (casa de mutătură), la casa familială locuită permanent, nucleu al unui viitor crâng familial (compus din gospodăriile urmaşilor direcţi), care va genera, în final, un sat propriu-zis. Această construcţie deţine un nucleu constructiv de la începutul secolului al XVIII-lea, utilizat pe atunci ca adăpost sezonier (casă de mutătură) şi o amplificare realizată – con