Rapoartele sugerează că reţeaua americană de spionaj se extinde până în America Latină. Liderii statelor din regiune sunt revoltaţi de situaţie, dar pot foarte bine să profite de pe urma ei.

Descoperirile făcute de fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate, Edward Snowden, precum şi aterizarea forţată a preşedintelui bolivian Evo Morales, care a avut loc la Viena, săptămâna trecută ar putea reprezenta o oportunitate pentru liderii statelor din America Latină. În acest context, aceştia au posibilitatea de a reînvia vechea antipatie îndreptată către Statele Unite, în timp ce ei înşişi se prezintă drept eroi.

La finalul summit-ului Mercosur de vineri, membrii ţărilor din America Latină au publicat un document care condamnă activităţile de supraveghere a cetăţenilor din ţările sud-americane, se arată într-un articol publicat de „Deutsche Welle“.

Marţi, cotidianul brazilian „O Globo“ a publicat un material în care arată că reţeaua americană de spionaj acoperă toată America Latină, fiind supravegheaţi inclusiv reprezentanţi ai mediului de afaceri din regiune.

Printre ţările care sunt spionate regulat se numără Argentina, Ecuador, Panama, Costa Rica, Nicaragua, Honduras, Chile, Peru, Paraguay, El Salvador.

Dincolo de indignarea pe care a provocat-o, scandalul a apropiat ţările din America Latină, susţine Bettina Schorr, experta reţelei de cercetare Desigualdades, care studiază inegalitatea socială din regiune.

„Statele Unite sunt văzute drept un duşman.“, iar incidentul care l-a avut drept protagonist pe Morales îi convinge pe oameni „să se mobilizeze, îi înfurie, deoarece simt că nu au fost trataţi corect“, arată ea.

Iar sentimentul antiamerican a persistat în istoria recentă, alimentat de intervenţiile Statelor Unite în regiune. Un exemplu este lovitura de stat din 1973, condusă împotriva guvernului socialist al lui Sa