Copleşit de frumuseţile localităţii de baştină, Pictorul Valeriu Şuşnea şi-a descoperit la numai 5 ani talentul de a reda pe hârtie impresii culese din mijlocul naturii.
Deşi a ajuns un pictor cunoscut în toată România, Valeriu Şuşnea spune că este doar un artist care a învăţat din tradiţia pictorilor anonimi, care acum duce un război cu sine însuşi pentru o continuă perfecţionare.
Valeriu Şuşnea a început marea aventură în lumea picturii într-o comună din judeţul Galaţi în urmă cu 45 de ani.
El crede că pentru a te dedica în totalitate picturii trebuie să ai o anumită predilecţie pentru culoare încă din copilărie. „Desenez de la vârsta de 5 ani. Mi-aduc aminte că oridunde mă duceam luam cu mine un caiet şi făceam tot felul de schiţe.Cred că îl moştenesc pe tatăl meu care desena foarte frumos şi avea o plăcere extraodinară de a face lucrări de grafică. Am avut noroc să fiu îndrumat în şcoala generală de un acuarelist de ecepţie, Nicolae Placikov care a expus şi la Buzău”, spune Şuşnea.
Experienţă indedită la „Capela Sixtină a Orientului”
Încă din sutdenţie Valeriu Şuşnea a avut preocupări pentru restaurarea patrimoniului cultural naţional.
Aşa se face că în anii 80 a participat la şantierul de restaurare a picturilor murale de la Voroneţ, supranumită de critici ca o adevărată „Capela Sixtină a Orientului”. „Lucrarea de licenţă am dat-o la mânăstirea Voroneţ, monumentul fanion al artei medievale româneşti.Am lucrat aici sub îndrumarea profesorului meu Oliviu Boldura. A fost o experienţă extraordinară activitatea de restaurare a scenei din judecata de apoi . A pune mâna pe o pictură care s-a făcut în urmă cu 500 de ani înseamnă foarte mult. Contactul cu arta murală a marilor pictori bisericeşti a însemnat foarte mult pentru cariera mea”, mai spune Şuşnea.
De la Voroneţ la Cozia
D
