A şaisprezecea literă din alfabetul grecesc a reuşit să ţină aprinsă flacăra dezbaterilor timp de mii de ani. Oameni de ştiinţă din întreaga lume şi am putea spune chiar din toate timpurile - matematicieni, fizicieni, filosofi – au încercat să descifreze enigma din jurul aparent banalei constante matematice Pi.

ENIGMATICUL. Dezbaterile continuă şi astăzi, cei care studiază constanta afirmând că ea ar putea reprezenta cheia de descifrare a Universului. Oamenii nu sunt fanatici – ei vor să afle motivele pentru care valoarea lui Pi pare să aibe un infinit de zecimale.

Numărul iraţional Pi, egal, în varianta scurtă, cu 3,14, reprezintă, în geometria euclidiană, raportul dintre circumferinţa unui cerc şi diametrul său. Cunoscut şi sub denumirea de "constanta lui Arhimede” (savantul grec fiind primul care a calculat cu acurateţe valoarea de 3,14 a lui Pi, pe care o folosim astăzi în mod frecvent).

SCURT ISTORIC. Povestea lui Pi începe însă în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Cu două milenii înainte de Hristos, babilonienii foloseau Pi ca o constantă matematică cu valoarea de 3,125 – o constantă obţinută prin calcularea perimetrului unui hexagon înscris într-un cerc. Papirusul Rhind (aproximativ anul 1650 î.Hr.) – o lucrare amplă şi fundamentală din Egiptul antic cu probleme şi tabele matematice – arată că vechi egipteni foloseau o valoare de aproximativ 3,16045. aveau însă să treacă 1400 de ani pentru ca o minte luminată să găsească o metodă prin care să determine cu acurateţe valoarea lui Pi pe care o cunoaştem astăzi. În anul 250 î.Hr., matematicianul grec Arhimede a descoperit câteva numere din şirul de după virgula care succede cifra 3.

CALCULE DE ZECIMALE. Secole de-a rândul, matematicieni din China, India şi Arabia au descoperit noi zecimale ale constantei. La începutul secolului al XVII-lea, ma