Un conflict cibernetic de amploare ar putea paraliza activitatea întregii planete. Societăţile moderne, din ce în ce mai dependente de internet, sunt vulnerabile în faţa viruşilor, a viermilor şi a altor „lighioane“ cibernetice.
După pământ, mare, aer şi spaţiu, războiul pe Terra a pătruns în al cincilea element: spaţiul cibernetic, o zonă în care nu există deocamdată reguli şi nici adversari clari. Doar temerea că într-un viitor destul de apropiat inofensivii mouse-uri şi banalele USB-uri vor deveni adevărate arme de distrugere în masă.
Mai citeşte şi:
Patru studenţi, vedete pe internet la doar 20 de ani
India şi Pakistanul, două puteri nucleare cu relaţii tensionate, şi-au mutat conflictul şi pe internet. Ultimul episod s-a consumat chiar luna trecută, când „Armata cibernetică din Pakistan" a atacat site-ul lui Vijay Mallya, parlamentar şi om de afaceri indian, chiar în week-endul în care cele două ţări îşi sărbătoreau Ziua Independenţei (Pakistan pe 14 august, India pe 15 august). Atacul era doar o replică la acţiuni similare ale hackerilor indieni. În pofida faptului că astfel de incidente sunt frecvente, nici New Delhi, şi nici Islamabad nu acordă prea mare importanţă măsurilor de protejare.
La polul opus se află SUA, unde preşedintele Barack Obama a declarat infrastructura numerică a ţării „un activ strategic naţional" şi l-a însărcinat pe Howard Schmidt, fost angajat la Microsoft, să coordoneze operaţiunile privind securitatea cibernetică. Pentagonul nu a stat nici el pe gânduri şi a creat un Comandament Cibernetic, plasat chiar sub comanda directorului Agenţiei Naţionale de Securitate, Keith Alexander. Sarcinile Comandamentului sunt clare: apărarea reţelelor militare americane şi atacarea sistemelor informatice din alte ţări.
Marea Britanie s-a dotat cu un centru de operaţiuni şi cu un departament de securitate cibern
