"În ultimele trei săptămâni, evenimentele excepţionale din România au fost o sursă de îngrijorare majoră pentru Comisie şi pentru Uniunea Europeană", a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, înaintea celui mai dur raport de ţară întocmit pentru România începând din 1997 încoace. Practic, pentru prima dată, Comisia Europeană pune la îndoială angajamentul României faţă de respectarea statului de drept şi a principiilor fundamentale, precum şi faţă de criteriile de la Copenhaga, condiţiile fundamentale pentru a fi un stat membru UE. În ciuda declaraţiilor făcute de ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, care a spus ieri că vina pentru acest raport o poartă „guvernele lui Traian Băsescu", precizările oficialilor europeni arată totuşi un lucru evident: dacă nu ar fi existat acţiunile USL din ultima perioadă, am fi avut, probabil, cel mai favorabil raport pe justiţie din ultimii cinci ani.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a lansat ieri o diversiune încercând să dea vina pentru raportul catastrofal pe „guvernele lui Traian Băsescu", pentru că raportul ar fi avut în vedere progresele realizate în ultimii cinci ani, iar fostul ministru Chiuariu l-a calificat pe Barroso drept un „politruc" care a transformat raportul într-un „manifest" pentru că ar fi separat, „pentru prima oară", raportul politic de cel tehnic. În realitate, Chiuariu a dezinformat în mod deliberat, după cum bine ştie: cel puţin din 2008, Comisia redactează două rapoarte, unul cu o mai mare încărcătură politică şi unul tehnic, mai voluminos - anul acesta, chiar de două ori mai mare -, în care analizează progresele şi regresele în atingerea celor patru obiective de referinţă (benchmark-uri) stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Ceea ce l-a deranjat pe Chiuariu este că raportul tehnic detaliază fără urmă de îndoială progresele realizate în reforma justiţiei în ultimii cinci ani