visul altei nopţi de iarnă
Vîjjj...! Vîîîj...! Voajjj...! Vruuaajj! Uite-aşa făcea, dle Văcăroiu, vîntul pe lîngă maşina - doar este a Senatului! - care ne ducea luni, 23 ianuarie a.c., puţin după ora cinci dimineaţa, spre Otopeni. Pe şosea, de la Băneasa spre Grădina Zoo, automobile rare - aşa că s-ar fi circulat binişor; dar, poate ştiţi, partea dreaptă a şoselei s-a despădurit, un mîndru cartier de vile se va ridica pentru oameni cu dare de mînă (sau cu repezeală de mînă), aşa că, în lipsa pomilor, ţin'-te vîj-vîjjjj! Să ridice maşina din loc, nu alta! Şi frig - frig cît să-ţi îngheţe lacrima-n ochi! Pe bordul maşinii noastre, cu cifre parcă ele însele chircite, scria că afară-s liniuţă 15 grade.
Şi-atunci, în acea clipă somnoroasă a dimineţii mele, pe cînd dvs. dormeaţi liniştit, pe cînd colegul A. Năstase se perpelea insomniac, cu spinarea năduşită de gînduri, în timp ce dna Dana, deranjată, îi spunea Nu te mai foi atîta, dragă, şi mai lasă-i dracu' pe toţi!, în timp ce omniscientul domn Miluţ, fostă speranţă bleagă a Acţiunii Populare şi actualmente comiliton în vorbe al celui mai politic oier din Europa, tocmai sfîrşise, dintr-un studio din Piaţa Romană, de oferit naţiei episodul paişpe (cu anumite faze în reluare) din soluţiile sale nocturne instant as seen on TV. de salvare a naţiei, în timp ce, într-alt colţ de Bucureşti, dl Iliescu Ion zîmbea mulţumit în somn la visu-i ce visa, cum că rupe gîtul la o sumedenie de galinacee (dintr-o curte din Cornu) care, în teorie, ar fi trebuit să facă în ultimii cinci ani doar ouă de aur, ca să-i ofere patronului un alibi mai de bun-simţ decît vechea poantă cu rudele de gradul trei, în fine, în timp ce Monica Bîrlădeanu visa că Gorzo cel dur va scrie despre ea că este totuşi actriţă - ei bine, în acel moment (să fi fost cam ora cinci şi zece minute a.m.) doar ce-am avut, dle Văcăroiu, o revelaţie, facil
