Să scoţi bani din ce aruncă alţii. Oportunitatea pe care o constituie lipsa unor facilităţi de reciclare a deşeurilor în România începe să fie speculată şi de investitorii străini. Aflat în plină criză a gunoaielor, pe care nu mai are unde să le depoziteze şi să le recicleze, guvernul italian a vrut să ofere României, anul trecut, 110 de euro pe tona de deşeuri pe care să le importăm pentru depozitare şi, eventual, reciclare. Iniţiativa a trezit controverse, da

Să scoţi bani din ce aruncă alţii. Oportunitatea pe care o constituie lipsa unor facilităţi de reciclare a deşeurilor în România începe să fie speculată şi de investitorii străini.

Aflat în plină criză a gunoaielor, pe care nu mai are unde să le depoziteze şi să le recicleze, guvernul italian a vrut să ofere României, anul trecut, 110 de euro pe tona de deşeuri pe care să le importăm pentru depozitare şi, eventual, reciclare. Iniţiativa a trezit controverse, dar, până la urmă, s-ar fi dovedit o afacere, dacă noi am fi avut capacitatea de a asigura ceea ce în limbaj de specialitate se numeşte managementul deşeurilor. Probabil că tot la banii frumoşi pe care poate să îi scoată din o asemenea afacere s-a gândit şi compania israeliană Environmental Energy Resources (EER), parte a concernului Shrem Fudim Kelner, când a semnat un parteneriat pentru construcţia unei adevărate uzine de reciclare a deşeurilor în România. Printre acţionarii companiei se mai numără o altă companie israeliană, Urdan Industries, firmele de investiţii Tokyo Financial Group din Japonia şi EBN din Coreea de Sud, fondul Canada-Israel Opportunity Fund şi persoanele fizice Leon Recanati şi Shlomo Nehama. Investiţia în uzina de reciclare este estimată la 30 de milioane de euro. „Am fost contactaţi de EER, dar investiţia este încă în stadiu incipient, nu s-a stabilit locaţia capacităţii respective“,