Aproape 220.000 de români primesc venit minim garantat. Lunar, se consumă cu ei 42 de milioane de lei, cei mai mulţi benefi ciari fiind în Vaslui, Buzău, Dolj, Teleorman. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Zonele cele mai sărace din România sunt, de ani buni, sudul Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei.

Dacă luăm în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vasluiul ocupă primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedinţiul, Doljul şi Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei.

Toate aceste regiuni au suprafeţe agricole întinse, cei mai mulţi locuitori ocupându- se cu agricultura de subzistenţă. „Ocuparea în agricultură aduce sărăcie în România”, explică Dumitru Sandu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Sociologul adaugă că degeaba avem suprafeţe agricole întinse, dacă proprietatea este fărâmiţată şi nerentabilă. „Nu avem nici sistem de irigaţii şi nici sistem modern de colectare şi desfacere a produselor agricole”, mai spune acesta.

Coagularea celor trei factori duce iremediabil la sărăcie cronică. „Mai este un factor foarte important şi anume educaţia. O să vedeţi că harta nivelului scăzut de educaţie se suprapune peste cea agricolă întrucât una dintre sursele reducerii sărăciei este prezenţa sectorului neagricol”, detaliază universitarul. Bogăţia este distribuită diferit la sat faţă de oraş: „Buzăul este un bun exemplu pentru că urbanul a avut o bună dezvoltare în ultimii ani, în timp ce ruralul a rămas pe loc. La noi, sărăcia care vine din rural are cifre mai mari în timp ce, în Vest, discrepanţele sunt mult mai mici”.

Sărăcia din Oltenia

Există şi factori specifici.„ Judeţele Mehedinţi şi Dolj au devenit sărace în ultimii 10-15 ani ca urmare a deşertificării. Fără irigaţii, agricultura a rămas după cum vine ploaia”, explică Dumitru Sa