La ultima ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus, in decembrie 2009, Ion Zubaşcu şi-a lansat volumul "Omul disponibil", apărut la Editura Brumar. Am ajuns cu o mică intârziere la eveniment, dar la timp pentru horincă. Am ciocnit cu autorul şi am primit cartea.
Ajuns acasă, am deschis volumul, pentru o puţină şi liniştită citanie de seară. Dar lectura nu a fost nici scurtă, nici "liniştită". Am terminat cartea şi am scris, pe ultima pagină: "zguduitor". Cuvântul acesta avea să se dovedescă insă neincăpător peste numai două luni, când acelaşi Zubaşcu şi-a lansat un nou volum de poezie - "Moarte de om - o poveste de viaţă" (Editura Limes). Asta s-a intâmplat la sediul Uniunii Scriitorilor, in salonul cu oglinzi, in cadrul ediţiei care a inaugurat proiectul "Poezie la prima vedere" iniţiat de Dan Mircea Cipariu. Cu acel prilej, Ion Zubaşcu a citit din noua sa carte, iar când s-a oprit, "zguduitor" era deja un cuvânt prea mic.
Volumul "Omul disponibil" este alcătuit din "Cânturi", douăsprezece la număr. Ele au temperatura oţelului adus la incandescenţă. Un oţel cu o reţetă secretă, inventată şi ştiută doar de Zubaşcu. Pentru a-l incinge până la roşu, Zubaşcu a făcut un foc mare, mare de tot, in care şi-a aruncat, la vremea potrivită şi fără grabă, zilele, nopţile, anii, amintirile, pe el insuşi. Când oţelul Zubaşcu se va răci, din el se vor putea bate săbii cărora nimeni şi nimic şi niciodată nu le va putea sta impotrivă. (...) "Am ştiut dinainte că va veni ziua când/ va trebui să plătesc totul in scrum şi cenuşă./ Fiecare dram de cuvânt. In valuta forte a morţii./ Dar greu mai trag moartea şi nebunia la kilogram!/ Le poţi măsura direct pe cântarele vitelor/ acolo unde se cântăresc remorcile incărcate cu mari baloturi de fân./ Am inceput să plătesc cu viaţa şi cu mari bucăţele de nervi/ fiecare cuvânt iraţional rostit in beatitudine./ M-a ajuns şi pe mi
