Modificarea Constituţiei, aflată pe agenda Parlamentului în 2013, pune România în faţa unei mari schimbări politice şi sociale, adaptată la vremuri europene. Privind în urmă, la primele legi fundamentale româneşti, provocarea este mare. Constituţiile româneşti au avut la bază principiile Revoluţiei Franceze şi un caracter profund democratic, care se regăsea în puţine constituţii europene
Pentru a corespunde realităţii şi vremurilor pe care le trăim, Constituţia se „schimbă la faţă“, iar proiectul de reviuzire a legii fundamentale va fi unul dintre evenimentele politice majore din 2013 din România.
Din păcate, subiectul revizuirii Constituţiei aproape că s-a banalizat în ultima perioadă, prin invocările repetate, deşi procedura în sine este extrem de complicată şi nu ar trebui îndreptată spre rezolvarea problemelor politice actuale.
În plus, toată lumea are idei despre cum ar trebui să arate Constituţia revizuită. Liniile principale anunţate de Guvern se referă la reducerea atribuţiilor preşedintelui şi reorganizarea administrativă a ţării, din perspectiva regionalizării. Şi organismele europene au recomandări. Comisia de la Veneţia a propus României un set de măsuri care vizează accelerarea procedurii legislative şi departajarea competenţelor primului-ministru şi preşedintelui, în special în ceea ce priveşte politica externă.
La rândul lor, partidele vin cu propuneri dintre cele mai inedite pentru noua Constituţie - date fixe pentru alegerile locale, parlamentare si prezidenţiale sau dizolvarea Parlamentului în cazul în care un referendum de suspendare al preşedintelui nu este validat de popor. Nici Biserica Ortodoxă nu s-a ţinut departe de subiect şi ar dori ca existenţa lui Dumnezeu să fie legiferată de Constituţie, iar Biserica să fie recunoscută ca putere în stat.
O istorie agitată, dar democratică
Va mai trece timp până la par
