Decizia BNR de a absorbi mai multe fonduri din piata monetara poate duce la cresterea dobanzilor atat la depozite, cat si la creditele in lei. Contracararea presiunilor inflationiste de la sfarsitul anului va avea ca rezultat temperarea tendintei de depreciere a leului.
Dupa o perioada de mai multe saptamani de seceta, cand bancile sufocate de lichiditati incepusera sa acorde credite in lei la dobanzi similare imprumuturilor in euro, BNR a schimbat strategia si a anuntat ca va atrage o parte mai mare din disponibilitatile acestora.
Pe 10 noiembrie, peste 85% din oferta bancilor (echivalentul a 1,7 miliarde euro) a fost absorbita de Banca Centrala in certificate de depozit la 3 luni, la o dobanda medie de 5,98, sensibil peste ce oferise in ultima perioada.
Iar aproape 6% e cu totul altceva decat 1% (dobanda la facilitatea de depozit oferita bancilor, singura alternativa in perioada in care doar 10-20% din oferta lor era acceptata de BNR). Se pare ca aceasta decizie e motivata de riscul ca inflatia sa depaseasca 8,5% la sfarsitul anului, dupa ce tinta oficiala a fost modificata de la 7%, la 7,5 +/-1%.
De regula, prima masura de contracarare a cresterii preturilor e tocmai cresterea dobanzilor, in acest fel fiind descurajat consumul si stimulata economisirea.
Bancile, care nu mai stau cu sabia fondurilor neplasate deasupra capului, se pot gandi in sfarsit si la deponenti, pentru ca randamentele real negative la majoritatea depozitelor reprezentau mai degraba un imbold pentru cautarea altor variante de plasament.
Reversul medaliei este insa ridicarea dobanzilor si la creditele in lei, dupa avalansa de oferte care mai de care mai tentante din ultima perioada care au dus la doborarea stachetei dobanzilor sub 10%. Ultima dintre acestea, propusa de Volksbank, ducea dobanda la creditele ipotecare si de con
