Gigantul financiar BNP Paribas aruncă în derizoriu planul de convergenţă al autorităţilor române privind adoptarea euro în 2015, indicând posibilitatea trecerii la euro abia în 2024, cu nouă ani mai târziu.
Aceasta este cea mai pesimistă prognoză a unui grup financiar privind adoptarea euro, venind pe fondul tensiunilor diplomatice dintre România şi Franţa. Practic, este o nouă lovitură trimisă de francezi, după ce Executivul de la Paris a blocat aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Francezii de la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci din lume după activele deţinute, trimit practic direct în coşul de gunoi planul de convergenţă al autorităţilor române, un termen de 13 ani fiind o perspectivă prea îndelungată pentru a mai putea construi o strategie credibilă. Guvernul şi în special Banca Naţională văd în adoptarea euro în 2015 o "ancoră" puternică pentru îndeplinirea reformelor şi tocmai din acest motiv au întârziat să ia o decizie privind revizuirea calendarului, deşi deteriorarea indicatorilor macro după criza economică face improbabilă respectarea graficului.
Doar Turcia, ţară care încă nu este membră a UE ar urma să treacă la euro după România, în 2030. Francezii anticipează că România va face trecerea la euro la o rată de 3,8 lei pentru un euro, după ce va petrece trei ani în mecanismul ratelor de schimb (ERM II, considerat o anticameră a monedei unice, în care cursul trebuie menţinut într-un culoar de plus/minus 15% faţă de o valoare centrală). Perioada minimă care poate fi petrecută în ERM II este de doi ani.
"Ne aşteptăm ca economia să reia creşterea spre sfârşitul acestui an, însă revenirea va fi foarte fragilă, din cauza ajustărilor fiscale ce vor fi făcute în continuare. În plus, situaţia dificilă de pe piaţa muncii şi a creditului va întârzia revenirea consumului", notează analiştii francezi.
Cel mai d