Relaţiile cu Occidentul au ajuns aproape ca acelea din timpul Războiului Rece. Moscova nu-şi va schimba tonul până după alegerile prezidenţiale de anul viitor. Spre deosebire de

Relaţiile cu Occidentul au ajuns aproape ca acelea din timpul Războiului Rece. Moscova nu-şi va schimba tonul până după alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Spre deosebire de predecesorul său, Boris Elţîn, care nu a încercat să supere prea tare Occidentul, Vladimir Putin a jucat o altă carte, imediat de la venirea sa la putere. Imaginile promovate intens de mass-media ruse, din vacanţa siberiană a liderului de la Kremlin, au arătat că, în comparaţie cu omologii săi europeni sau americani, Putin preferă să poarte pantaloni militari în timpul liber, şi nu blugi.

După ce a privit mult timp de pe margine cum alţii conduc lumea, Moscova a revenit în joc, decisă să reacţioneze la "provocările" SUA şi NATO. Apropierea acestora de graniţele Rusiei, prin proiectul scutului antirachetă din Europa Centrală, a fost percepută ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Noul război rece îşi are originile în discursul lui Putin de anul trecut, de la München. În cadrul unei conferinţe pe probleme de securitate, în faţa a numeroşi miniştri ai apărării din statele occidentale, preşedintele rus a acuzat administraţia Bush că încearcă să creeze o lume unipolară.

Discursul a fost primit "cu aplauze" în Rusia. Presa l-a felicitat pe Putin pentru că i-a pus pe occidentali la respect. În Europa şi SUA, afirmaţiile sale au provocat o reacţie cu totul diferită. Vestul era deja îngrijorat de folosirea resurselor energetice drept armă, de atacurile verbale la adresa fostelor ţări sovietice şi de revenirea la o guvernare din ce în ce mai autoritară.

De la acel discurs, prăpastia dintre Occident şi Rusia s-a adâncit şi mai mult, existând neînţelegeri în privinţa ambiţiilor