Nordul Moldovei are un numar impresionant de festivaluri, pentru care Ministerul Culturii se mai "stoarce" inca de bani Aflata sub povara agresiva a modernitatii, cultura traditionala face eforturi, din ce in ce mai disperate, de a supravietui. Nimeni nu se poate pune de-a curmezisul evolutiei, insa a accepta noul in detrimentul traditiei este o crima la adresa culturii si spiritualitatii, care nu au termen de garantie expirabil. In fond, pe temelia traditiei, s-a cladit edificiul modernitatii si, pornind de la acesta premisa, merita sa evidentiem toate eforturile celor care incearca - si reusesc de cele mai multe ori - sa repuna in drepturile firesti traditiile populare, datinile si obiceiurile specifice, ca simbol al continuitatii noastre pe aceste meleaguri. Recunoscut ca o zona cu specific traditional, perpetuu pastrator al datinilor si obiceiurilor populare, tinutul din nordul Moldovei este remarcabil si prin numarul impresionant de festivaluri folclorice, unele intrate de mult in circuitul national al acesti gen de manifestari culturale. In periplul sau prin Botosani, filosoful H.-R. Patapievici remarca faptul ca aici traditia este cea mai bine reprezentata. Nu in Maramures, unde inca mai intilnesti tarani in costume populare, dar cu celular si computer, ci in nordul Moldovei, unde limba si obiceiurile n-au cazut inca victime influentelor moderne. Vestea ca Ministerul Culturii a ajuns la fundul sacului si nu mai poate finanta anumite festivaluri de datini si obiceiuri a cazut ca o ghilotina pe umerii celor care, de ani de zile, isi sacrifica timp si energie pentru pastrarea nealterata a culturii populare. Se zvonea chiar ca "Serbarile padurii", una dintre cele mai cunoscute serbari cimpenesti din tara, s-ar putea ca, anul acesta, sa nu mai aiba loc, din lipsa de fonduri. A fost spulberat insa de Dana Pietraru, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte