Învăţătura trasă din izbucnirea primului război mondial este aceea că eşecul punerii de acord pe cale diplomatică a intereselor statelor poate conduce la o tragedie. Concurenţei necolaborative i s-a pus capăt pe continentul european prin fondarea UE iar ziua unităţii europene ar fi o adevărată sărbătoare dacă de la UE nu am aştepta doar "sprijin" ci am aprecia contribuţia sa politică, prin care a pus capăt unui mileniu de războaie sângeroase pe continentul european, notează origo.hu, citat de Agerpres.
O altă învăţătură importantă este aceea că elaborarea de tactici fără o strategie solidă poate duce la pierderi uriaşe şi suferinţe prelungite. După încheierea tratatelor de pace, părţile aflate în război s-au întors în linii mari la graniţele lor de dinainte. Au existat desigur excepţii, precum Rusia şi Ungaria. În primul război mondial nu a existat însă o strategie a victoriei iar în lipsa scopurilor nici conducerea militară şi nici cea civilă nu au putut urma negoceri de pace, acesta fiind motivul războiului de uzură, devenit un scop în sine. La sfârşit, o Americă neuzată de război a decis soarta confruntării, preluând locul naţiunilor europene în politica mondială.
Acum, când comemorează Trianonul, Ungaria trebuie să-şi amintească de faptul că înainte de primul război mondial Europa a fost cel mai mare centru militar, politic şi economic al lumii iar concurenţa distrugătoare dintre naţiunile europene a deschis calea ridicării SUA, Rusiei şi Chinei, este de părere autorul articolului.
Nu este uşor de înţeles de ce maghiarii au pierdut cel mai mult, însă se poate trage învăţătura potrivit căreia mărimea rezervelor, numărul în scădere de oameni şi bogăţia naţională fac imposibilă o participare a ungurilor la conflicte internaţionale sau naţionale de uzură. Elaborarea de tactici fără o strategie naţională este un bun exemplu vizavi de faptul că p
