Numeroasele greşeli, indecizia în atac şi lipsa de unitate au minat jocul campioanei României, care a revenit pe final, dar prea tîrziu

Cît de aşteptat a fost acest debut al noului Oltchim în grupele principale ale Ligii Campionilor! Cu sala plină, coregrafia pusă la punct pînă la ultima scandare şi culorile înveselind fundalul, atmosfera era deja grozavă. Urma ca meciul să se ridice la acelaşi nivel, or tocmai asta nu s-a întîmplat. Aseară, campioana României a jucat fragmentat, timid, aproape duşmănos pe alocuri, oricum, dar nu ca o pretendentă la cupa cea mare.

Citeşte şi: Iulia Curea şi Adriana Nechita s-au simţit neputincioase la înfrîngerea Oltchimului: "Nu am avut mingi pe extreme!"

Fără resemnare

De condus a condus doar pînă în minutul 11, într-un meci în care atacurile au fost destul de zgîrcite. Venite la Vîlcea cu un soi de resemnare senină pe chipuri, oaspetele au sesizat că pot forţa şi au făcut-o fără remuşcări. Bazîndu-se, în mare parte, pe trei jucătoare - interul puternic Tomori, cel inventiv Peña şi portarul Abramovici, Ferencvaros a obţinut ceea ce Oltchimului i-a scăpat printre mîini: o eficienţă superioară.

Pe finalul primei reprize, părea că revenirea e la un pas să se producă. La 9-10, lucrurile nu stăteau chiar rău, pînă la urmă. Asta dacă începutul părţii a doua nu ar fi fost atît de steril, de temător. Doar două goluri în primele 8 minute, greşeli peste greşeli, toate acestea nu puteau duce decît la desprinderea adversarelor. A revenit acea grabă în luarea deciziilor, combinată cu reţinerea de a arunca la poartă. Pînă şi braţul de fier al lui Bulatovici a devenit moale, imprecis.

Revenire insuficientă

Pînă unde se poate ajunge? 3. 4. 5 goluri. Alarma sună tîrziu, cînd Meiroşu, Jovanovici şi Barbosa presează mult mai bine poarta lui FTC. Şi apărarea tresare cu orgoliul ciu