Moartea jandarmului-paraşutist ar fi putut fi provocată de o defecţiune a paraşutei, dar cauzele certe nu se cunosc încă Au apărut primele ipoteze legate de moartea jandarmului Dan Moartea jandarmului-paraşutist ar fi putut fi provocată de o defecţiune a paraşutei, dar cauzele certe nu se cunosc încă Au apărut primele ipoteze legate de moartea jandarmului Dan Eugen Bulac, în vârstă de 31 de ani, care şi-a pierdut viaţa, luni seara, pe Aeroportul Clinceni, după ce paraşuta nu i s-a deschis în timpul unui salt de la 1.200 de metri. În acest moment, se ştie cert că paraşuta utilizată de jandarmul Dan Bulac aparţine Ministerului Apărării, care a precizat însă că pregătirea de salt a fost sarcina exclusivă a Jandarmeriei. Surse din interiorul MAp au dezvăluit că jandarmul mai sărise o dată cu acea paraşută, luni seară. "Beţia paraşutistului" sau paraşută defectă Până la pronunţarea comisiei de anchetă, prima variantă vehiculată este că jandarmul a fost furat de peisaj şi nu şi-a mai declanşat paraşuta, simptom cunoscut în breaslă sub denumirea de "beţia paraşutistului". Altă ipoteză: paraşuta s-a răsucit pe trupul jandarmului, iar la impactul cu solul s-a descurcat, fenomenul fiind botezat "fuior". Totuşi, Jandarmeria Română a precizat, ieri, că "Dan Bulac era un profesionist desăvârşit", acumulând peste 60 de salturi începând cu 2003, anul în care a obţinut brevetul. Prin urmare, anchetatorii au în vedere şi posibilitatea ca paraşuta să fi funcţionat prost. Potrivit unor experţi, se poate ca paraşuta să nu se fi declanşat din pricina vidului creat de poziţia corpului jandarmului. Această posibilitate este susţinută şi de faptul că paraşuta a fost găsită în sac, intactă, la şase metri de trupul zdrobit. Purtătorul de cuvânt al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, Marius Militaru, a spus că paraşuta de rezervă nu a fost acţionată. Tot el a declarat că jand