Legislaţia europeană nu mai permite producătorilor menţionarea indicaţiilor terapeutice ale alimentelor fără dovezi solide. Calităţile terapeutice ale unor alimente funcţionale precum mierea şi iaurturile probiotice ar putea să nu mai apară pe etichetă dacă nu sunt fondate ştiinţific.
Comunicarea beneficiilor pentru sănătate ale alimentelor este reglementată prin Regulamentul CE 1924/2006, elaborat de Uniunea Europeană şi care a devenit aplicabil din iulie 2007, dar abia acum are rezultate concrete. Înainte de anul 2007, nu exista la nivelul UE nicio reglementare prin care să se verifice în ce măsură produsele promovate drept sănătoase aduc, într-adevăr, beneficii.
Puţine avize favorabile
Organismul care verifică acum corectitudinea comunicărilor producătorilor din industria alimentară este Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA). Aceasta analizează dosarele producătorilor, care trebuie să conţină dovezi ştiinţifice menite să argumenteze „promisiunile" de pe etichetă.
Citiţi şi:
Zahărul şi orezul brune, mai bune?
Dieta de aur pentru o inimă puternică
O mare parte dintre deciziile EFSA au surprins producătorii alimentari. Autoritatea europeană a respins, de exemplu, comunicarea beneficiilor mierii pentru funcţia metabolică şi pentru sănătatea respiratorie, precum şi a morcovului, pentru rolul important în menţinerea vederii.
Probioticele şi alimentele îmbogăţite cu antioxidanţi au primit şi ele aviz nefavorabil din partea EFSA, aşa încât nu mai pot fi menţionate indicaţiile terapeutice ale acestora pe etichetă.
Producătorii sunt de părere că protocolul de evaluare, care este preluat de la medicamente, nu poate fi aplicat alimentelor, care au o structură mai complexă şi care pot influenţa o multitudine de funcţii în organism. Comunitatea ştiinţifică a contestat multe dintre resping