Marcată, timp de peste patru decenii până la căderea regimului comunist, cu serbări de stradă în toate oraşele, 23 august 1944 este acum o zi dată uitării.
Steaguri, flori şi eşarfe fluturate. Pionieri şi muncitori scoşi la defilare, cântece patriotice şi revoluţionare, dar şi o impresionantă paradă militară. Aceasta era atmosfera de acum 20 de ani.
Atât în Scorniceşti, oraşul lui Nicolae Ceauşescu, cât şi în Slatina, ziua de 23 august este dată acum uitării. Oamenii nu mai vorbesc despre manifestările prilejuite de această zi. „Pot spune că este o zi uitată. Nu am auzit oamenii vorbind pe străzile Scorniceştiului de ziua de 23 august. În acea perioadă trăiam şi eu alături de ceilalţi oameni emoţiile acelei zile. Acum nu sunt nici nostalgic, dar nici n-am să hulesc niciodată acea perioadă“, a spus Constantin Nedelea, primarul oraşului Scorniceşti.
Emil Bărbulescu, nepotul lui Ceauşescu le reaminteşte însă oamenilor de ce este importantă această zi pentru istoria noastră. „Era agitaţie multă dar se sărbătorea frumos. Ziua de 23 august este în primul rând o dată care ţine de istoria noastră, este ziua în care România a întors armele şi s-a eliberat. Este greu să descriu în cuvinte ce simţeam atunci când vedeam paradele militare când erau la defilare. În memoria celor care au luptat atunci nu trebuie să uităm niciodată această zi!“, a spus Emil Bărbulescu, nepotul lui Nicolae Ceauşescu
La 23 august 1944 România a intrat în sfera de influenţă a URSS. După război, 23 august a devenit ziua naţională a României, fiind sărbătorită cu fast de regimul comunist.
