Un mic obiect din lut, cu nouă laturi, pe care este scrisă istoria unui oraş, a unui rege, a unui imperiu: Barilul de la Khorsabad.

A fost descoperit, alături de alte artefacte, pe teritoriul Irakului de astăzi, de francezul Victor Place, care are puternice legături şi cu ... România. O piesă de o valoare excepţională, aflată în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR).

Barilul face parte din seria obiectelor consacrate “ritualurilor de fundaţie a unei construcţii, cu rol apotropaic, ca şi tăbliţele din materiale diferite descoperite într-o ladă de piatră sub unul din pragurile palatului, textele cuprindeau în afara omagierii zeilor, relatarea faptelor de vitejie ale regelui Sargon al II-lea şi istoria construirii oraşului. Astfel de obiecte sunt atestate numai la sfârşitul mileniului II î. C. şi la începutul mileniului I î. C.”, ne spun specialiştii de la MNIR. “Mesopotamienii credeau în puterea cuvântului pe care îl asimilau creaţiei sau existenţei şi nu se îndoiau de eficacitatea lui. Înainte de a construi sau de a restaura un edificiu, regele plasa în fundaţii, sub praguri sau în ziduri, texte scrise pe materiale diferite, în cât mai multe exemplare, pentru a le mări şansa de a traversa eternitatea. Textele se adresau în special zeilor şi suveranilor succesori ctitorului, care erau obligaţi în cazul unor restaurări, să le pună cu pioşenie la loc şi să le multiplice pentru a perpetua gloria şi măreţia lor. În caz de distrugere, profonatorul urma sa suporte rigorile blestemului cu care se încheiau textele.”, completază specialiştii.

Inscripţia

"Sargon reprezentantul lui Bel, locotenentul lui Assur, pupila ochilor lui Oanes şi Dagon, marele rege, regele puternic, regele legiunilor, regele Assiriei, regele celor patru regiuni, favorit al marilor zei şi adevăratul păstor căruia zeii Assur, Mardoch i-au încredinţat rega