Într-un film documentar realizat de francezul Stephane Lucon este prezentată într-o cheie tragicomică situaţia comunităţii rome care locuieşte într-un soi de „no man's land" la graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna.

Filmul „Valea Corlatului" a avut premiera de curând în cadrul festivalului „One World Romania", iar săptămâna aceasta a avut programate alte două vizionări la Noul Cinematograf al Regizorului Român.

Râul Corlat, ajuns mai degrabă un pârâu, reprezintă demarcaţia nu doar dintre două judeţe, ci şi dintre două etnii. Braşovul are o populaţie majoritar română, în timp ce în Covasna locuiesc într-o majoritate covârşitoare etnici maghiari. Pe graniţa dintre cele două judeţe a apărut o localitate fantomă pe care sute de romi şi-au ridicat cu de la sine putere la început câteva cocioabe petru a ajunge acum la mai bine de 120 de case plus o casă penticostală de rugăciuni. Înainte de 1990 toate pământurile din zonă intrau în componenţa CAP-urilor, dar după Revoluţie adevăraţii proprietari au reintrat în drepturi. Cum fâşia de pământ pe care s-au aşezat romii aparţine, geografic vorbind, de Covasna, proprietarii erau maghiari care în timp s-au văzut nevoiţi să renunţe la pământuri pentru că, chiar dacă le munceau, oricum ţiganii din zonă le jefuiau recoltele. Unii şi-au vândut pământurile pe nimic romilor pentru că oricum nu aveau nici un beneficiu pe urma lor.

400 de oameni au aceeaşi adresă

Cei aproape 800 de romi din satul fantomă sunt pasaţi de la un judeţ la altul, ei fiind situaţi între comunele Belin din Covasna şi Măieruş din Braşov. Primarul din Belin, intervievat în film, a declarat că a încercat de mai multe ori să le demoleze romilor casele amplasate ilegal, dar că aceştia fugeau peste râul Corlat, în judeţul vecin lăsându-şi în case copiii. „Nu puteam trece cu buldozerele peste casele în care erau copii",