La două săptămâni de la ideea aruncată de Băsescu la Guvern – "vrem să facem opt judeţe", scena politică este la fel de confuză, în aşteptarea deciziei UDMR. De răspunsul Uniunii depind viitoarea înfăţişare a ţării, locurile de muncă a mii de români şi, în ultimă instanţă, soarta actualului Cabinet.

Lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât cea mai recentă ofertă a preşedintelui făcută UDMR – varianta celor opt regiuni plus menţinerea actualelor două judeţe Harghita şi Covasna nu pare să bucure prea mult membrii Uniunii. Şi asta pentru că, spun ei, nu îi pot lăsa deoparte pe ceilalţi etnici maghiari din judeţele Sălaj, Mureş şi Bihor să se piardă într-o regiune mai mare. Problema ar fi, prin diluarea concentraţiei etnice sub 20% în anumite regiuni, pierderea drepturilor prevăzute de legea administraţiei locale gen folosirea limbii materne în administraţie sau instalarea plăcuţelor bilingve.

În termeni electorali, având în vedere şi ideea parlamentului unicameral, pentru UDMR acceptarea ofertei ar însemna condamnare la desfiinţare, în condiţiile în care ideea autonomiei culturale şi apoi teritoriale a fost zăhărelul pe care toţi liderii Uniunii l-au fluturat atunci când au avut nevoie de voturile alegătorilor maghiari.

Nici măcar promisiunea făcută la televiziuni de preşedintele Băsescu, "să vină Legea administraţiei publice locale şi putem clarifica acolo: unde aţi avut plăcuţe, rămân plăcuţele chiar dacă se schimbă procentul populaţiei, acolo unde aţi avut inspectoratul cu 30% inspectori de limbă maghiară, veţi avea inspectori de limbă maghiară în şcolile de limbă maghiară din acest judeţ", nu inspiră prea mult membrii UDMR.

Opinii de respingere a acestei oferte şi pro ieşirea de la guvernare au fost exprimate destul de ferm de către parlamentarii Uniunii, în spatele uşilor închise. Decizia finală nu le aparţine însă