Elevii care nu ştiu să rezolve exerciţiile propuse pentru Bacalaureat nu trebuie neapărat să se considere proşti. Chiar dacă mulţi au fost cei care şi-au pus întrebarea „unde greşesc?”, puţini şi-au dat seama că, de fapt, exerciţiile sunt cele greşite. Probabil că au existat şi profesori care au căzut în „capcana” Ministerului Educaţiei.

Semnul care

schimbă totul

Subiectele au fost redactate de către Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare (SNEE), iar din cauza numărului mare de variante - 100 pentru fiecare materie, greşelile au fost inevitabile.

Primele probleme şi exerciţii greşite au fost descoperite de curând, de către profesorii care le rezolvau la clasă cu elevii. „Nu sunt greşeli majore. Majoritatea sunt din cauza dactilografierii, nu a redactării sau a conceperii lor”, a declarat Florin Cârstea, profesor de matematică la reputatul Colegiu Naţional „Dr. Ioan Meşotă”.

Acesta a spus că în majoritatea cazurilor descoperite de el greşeala constă într-un semn greşit. Acest semn însă schimbă tot rezultatul problemei.

„Credeam că le-au

rezolvat înainte să

ni le bage pe gât”

„Spre exemplu, la Mate-Info, în varianta IV, la subiectul 3 – ultimul subpunct, este greşit formulat. Acolo A este mai mare decât 2, nu mai mic. Cu ipoteza dată nu se poate rezolva exerciţiul. La variantele de Matematică pentru profilul Ştiinţele Naturii în a doua variantă se cerea ca o inegalitate să fie mai mare decât 1, dar se poate demonstra doar că e mai mică sau egală cu 4. Şi la M2 am găsit o greşeală. Ţin minte că în loc de putere era +n în paranteză”, ne-a declarat Cârstea.

Spre deosebire de profesori, care şi-au dat seama că problemele sunt greşite, elevii nu-au făcut decât să-şi subestimeze cunoştinţele. „M-am apucat de exerciţiu convins că ştiu să-l fac. Mi-am pus şi ceasul să mă cronometrez, să văd d