La întâlnirea de la Cotroceni cu preşedintele României, şeful delegaţiei FMI, Erik de Vrijer, s-a referit, în cadrul mai larg al politicii macroeconomice, la importanţa ţinerii inflaţiei sub control. Subliniind, în context, că "trebuie să fim foarte atenţi la preţurile alimentelor". De aici s-a ajuns, în unele dezbateri publice, la afirmaţii cum sunt "mărfurile se scumpesc foarte tare" sau "va creşte şi inflaţia, vor creşte şi preţurile".

Ce a avut în vedere şeful delegaţiei FMI? Desigur, adevărul că unele preţuri în creştere la produsele critice au stricat, în această toamnă, media inflaţiei. Detaliez. În septembrie 2012, deşi mişcarea a mii şi mii de preţuri a continuat să fie calmă, scumpirile extravagante suferite de vreo zece produse, între care creşterile de 27,45 la sută la cartofi, de 7,58 la sută la fasole, de 6,04 la sută la ulei, de 7,23 la sută la ouă, au urcat media generală a întregului sistem al preţurilor de consum la peste 5 la sută. Ceea ce nu înseamnă că ne confruntăm cu două procese: creşte inflaţia cu peste 5 la sută şi cresc preţurile cu peste 5 la sută. Mai mult: luni, când INS va publica tabloul inflaţiei, vom vedea că preţurile mărfurilor alimentare nu vor mai fi explozive.

România va încheia totodată 2012 cu o inflaţie medie anuală de numai 3 la sută. Un motiv să nu ne împotmolim într-o stare de spirit bolnăvicioasă, ce ar putea să cuprindă societatea în întregul ei. Şi s-o moleşească. Deşi, în dezbaterile publice de la noi, nu se fac mai deloc trimiteri la rata medie anuală a inflaţiei, importanţa ei este fundamentală. Având un compas de 24 de luni (ultimele 12 luni raportate la 12 luni anterioare), ea nu se lasă perturbată de schimbările sezoniere, de scumpirile ocazionale la cartofi sau ouă, fiind indicatorul cel mai sintetic al stabilităţii preţurilor.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR

@N_P