Spectacolul pe care îl etalează esenţele de la Dr. Vranjes, o casă florentină de parfumuri pentru interior, este dezarmant. Culorile, sticluţele, carafele şi aromele sunt chei pentru evadare în locuri şi vremi ireale.

Cum vii din Lahovari, dacă apuci pe Tache Ionescu, dai de o casă mare, frumoasă. Într-un alcov cu pictură murală, la primul etaj al clădirii, şi-au găsit hogeac bucureştean nişte esenţe rare, născute în lumile pline de artă ale Toscanei. Spiritul Caterinei de Medici, nu doar regina, ci şi fabuloasa creatoare deesenţe, altoit pe seducţia picturală a Renaşterii florentine par să fie concentrate în buticul alchimic al lui Paolo Vranjes. Deşi contemporane cu noi, buticul şi amiroasele doctorului Vranjes, cu aerullor boem şi opulent fără ostentaţie,te trimit la un odinioară încântător,unde răsfăţul olfactiv avea aproape imperativul unui medicament. Vranjes areceva de vraci, de călător în timp şi de ghicitor.

A descoperit nebunia frumoasă a pasiunii de timpuriu. Copil fiind, se strecura în spaţiul secret de reculegere al bunicului, un negustor priceput de mătăsuricu darul călătoriilor exotice. Bunicul aducea din drumurile în lumi îndepărtate nu doar ţesături alese, ci şi esenţe rare. Sticluţe cu forme stranii şi culori nemaivăzute stăteau în camera secretă aşteptând să le fie descoperite aromele. Din clipa în care negustorul şi-a aflat nepotul ascuns în iatacul odorilor, micul Paolo a devenit oficial explorator într-o lume imaterială, cu seducţie reală. Pentru Dr Vranjes, parfumul şi tainele naşterii lui au devenitun mod de viaţă. Ca o formă de celebrare a intimităţii acelei camere din copilărie, mai uşor şimai repede de descris din registre olfactive, decât din cele vizuale, buticul lui Vranjes e dedicat în primul rând caselor. mirosul casei. Pentru senzitivi e atât de evident – stampa unei locuinţe nu vine doar din cromatici şi mobilier. Î