Există 29.425 de monumente în România. 60% din acestea au probleme mari şi se pot fisura sau chiar prăbuşi la un cutremur mai serios. În regiunile din exteriorul arcului carpatic se află cel Există 29.425 de monumente în România. 60% din acestea au probleme mari şi se pot fisura sau chiar prăbuşi la un cutremur mai serios. În regiunile din exteriorul arcului carpatic se află cel mai puternic focar de cutremure, care creşte gradul de risc pentru degradarea monumentelor, mai ales în zona Vrancea şi Muntenia.
În Bucureşti, pe lista monumentelor încadrate în clasa I de risc seismic se află mai multe imobile, a căror prăbuşire ar constitui un pericol major pentru cetăţean. Numeroase clădiri din Capitală au fost clasate ca monumente istorice, pe baza criteriilor de: arhitectură, vechime, relevanţă istorică. Unele sunt locuite, în altele se desfăşoară activităţi culturale. Este cazul imobilului de pe strada Victor Eftimiu 9, construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în care a trăit scriitorul Victor Eftimiu. şi cinematograful Patria, care ţine pe umeri 30 de apartamente, poate deveni ruină în doar câteva secunde. Nici teatrele Nottara şi Foarte Mic nu se ţin prea bine pe picioare, fiind alipite unor construcţii din anii 1940 şi 1905. La un cutremur mai serios, de peste 7 grade, monumentele pot deveni... istorie. Ion Caramitru îşi exprima, anul trecut, îngrijorarea, spunând că Teatrul Naţional este într-o situaţie gravă din punct de vedere al solidităţii clădirii, care nu este "garantată" din punct de vedere seismic. Delia Mucică, secretar general la Ministerul Culturii, a făcut luna aceasta o afirmaţie cutremurătoare, spunând că, la un seism mai serios, oamenii veniţi la spectacol ar putea rămâne blocaţi în sală. Dan Stoichiţescu, directorul adjunct administrativ al Teatrului Naţional, este la fel de neliniştit, însă afirmă că nu sălile în care se susţin r
