Celulele sunt mai puternice decât am crede. Au la dispoziţie mecanisme care le permit să supravieţuiască în condiţii neprielnice, dar, totodată, de a-şi alege modul de a muri.
Această alegere, numită "sinucidere programată" sau necroză, are însă multiple consecinţe. Deoarece dereglările apărute în procesele de moarte celulară sunt punctul de plecare a numeroase boli. Concret, celula, dacă vrea, se poate autodistruge. Specialiştii vorbesc în această situaţie de apoptoză (gr. "apoptosis" - căderea frunzelor, care este o formă a morţii celulare programate, proces prin care celulele declanşează propria lor autodistrugere ca răspuns la un anumit semnal).
Din păcate, celulele canceroase sunt mute la semnalele care declanşează procesul de autodistrugere. Adică, ele nu cunosc sinuciderea. Dereglarea acestui mecanism ar putea fi esenţial în evoluţia SIDA. Dimpotrivă, când moartea neuronilor are loc rapid, bolile neurodegenerative cum sunt Alzheimer, Parkinson sau Huntington au şanse şi mai mari să se declanşeze.
La Institutul Curie din Paris, o echipă de specialişti condusă de profesorul Emmanuel Barillot a stabilit modele matematice, ce pot anticipa decizia luată de celule aflate într-o anumită situaţie. Mai precis, am putea şti dacă ele au ales să trăiască sau să moară. Aceasta este, de fapt, tema principală a unui studiu coordonat de profesorul Emmanuel Barillot, publicat recent în Plos Computational Biology.
Studiul susţine că deciziile luate de celule sunt rezultatul unei cascade de proteine, de activări şi dezactivări ale căilor de semnalizare şi, implicit, al reacţiilor chimice înregistrate la nivel celular. Echipa profesorului Emmanuel Barillot a identificat cheile moleculare care ajută la orientarea spre o decizie sau alta. La această amplă cercetare au participat bioinformaticieni, biologi şi matematicieni.
