Juriştii Primăriei Câmpina s-au luptat 11 ani prin instanţe pentru a intra în posesia a 202 schiţe în creion, peniţă şi laviu ale lui Nicolae Grigorescu, vândute municipalităţii, în 1939, de către fiul pictorului. În februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă în favoarea primăriei, iar Muzeul Naţional de Artă al Românei trebuie să restituie lucrările
În 2002, juristul Primăriei Câmpina, Paul Moldoveanu, a descoperit, printr-o întâmplare, informaţii despre schiţele cumpărate de municipalitate în 1939.
„Citisem într-o carte de specialitate faptul că fiul lui Grigorescu, Gheorghe Grigorescu, a vândut primăriei, în 1939, mai multe schiţe. Am căutat în arhivă şi am găsit contractul care ne dădea dreptul de proprietate asupra lucrărilor. În acelaşi an, am deschis şi primul proces“, ne-a spus Paul Moldoveanu.
În 1939, după achiziţie, în lipsa unor condiţii adecvate pentru expunere, administraţia din Câmpina a împrumutat lucrările muzeului „Toma Stelian“ din Bucureşti, o fostă casă particulară donată statului de fostul ministru al justiţiei şi mare colecţionar de artă.
Muzeul „Toma Stelian“ a fost „nucleul“ viitorului Muzeu Naţional de Artă al Românei (MNAR), astfel că, în 1950, în timpul comunismului, lucrările au trecut în custodia MANR, iar cele 202 schiţe sunt şi acum în depozitele acestuia.
Un proces de peste un deceniu
În cei 11 ani de la deschiderea acţiunii împotriva Ministerului Culturii şi MNAR, procesul a trecut prin fond, apel şi recurs, precum şi prin calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, iar juriştii din Câmpina au obţinut inclusiv un titlu executoriu, pentru punere în posesie.
Aplicarea acestuia a fost constestată din nou de Ministerul Culturii şi Muzeul de Artă, astfel că procesul a parcurs din nou toate etapele şi a ajuns la Înalta Curte de Casaţie