Dacă părinţii lor ar fi avut de lucru în Moldova, ar fi crescut acasă. Aşa îşi încep poveştile de viaţă adolescenţii crescuţi la mii de kilometri de ţară. Vorbesc o română stâlcită, adoră bucatele româneşti şi cunosc toate sărbătorile naţionale. Deşi spun că îşi iubesc patria, majoritatea dintre ei îşi văd viitorul în alte colţuri de lume
„Wow! Şi voi aveţi McDonalds!“, a exclamat Cătălin Danu trecând prin centrul Chişinăului, în drum spre Vadul lui Vodă. Îmbrăcat într-un tricou cu inscripţia „Republica Moldova“, adolescentul de 14 ani a venit din Portugalia pentru a participa la tabăra DOR, pentru copiii din diasporă, care a început ieri. Pentru el, reîntoarcerea acasă, după doi ani, este un mare eveniment. „Îmi era dor. De natura frumoasă şi verde, de oamenii deştepţi şi de limba română, că e mai frumoasă ca portugheza“, mărturiseşte tânărul.
Cătălin s-a născut la Chişinău şi a plecat din ţară la şase ani. Familia lui trăieşte în Faro, cel mai sudic oraş al Portugaliei. „Aici puţini moldoveni au de lucru, de aceea părinţii mei au plecat. Mama lucrează în trei locuri şi tata e camionist. Ei spun că o să vină numa’ după reformă“, explică băiatul, precizând că aşteaptă schimbarea. Deşi stâlcit, copilul vorbeşte bine româna şi cunoaşte multe despre plaiul natal. „La noi în casă e proibido de vorbit portugheză. Numai româna. Avem biserică ortodoxă cu slujbe în rusă şi de Paşte mergem acolo. Mai sărbătorim Sfântul Vasile, Anul Nou, Crăciunul, dansăm hora“, relatează puştiul.
VREA SĂ REVINĂ ÎN MOLDOVA „DUPĂ REFORMĂ“
Deşi a călătorit mult, băiatul zâmbăreţ spune că Moldova rămâne ţara favorită, pentru că e „interesantă şi liberă“. Piciul este sigur că o să se întoarcă definitiv acasă. „E ţara mea! Când o să fiu mare, o să fac Academia Militară şi o să-mi găsesc o femeie moldovancă, că a noastre sunt mai frumoase şi mai deştepte ca portughezele. O să