Cele două partide îşi impun voinţa în comisia care trasează harta colegiilor electorale La alegerile din noiembrie, românii vor vota, în premieră, în sistem uninominal. Decuparea

Cele două partide îşi impun voinţa în comisia care trasează harta colegiilor electorale

La alegerile din noiembrie, românii vor vota, în premieră, în sistem uninominal. Decuparea celor 469 de colegii a început în comisia pentru codul electoral.

Deşi termenul-limită pentru delimitarea colegiilor uninominale este 19 iulie, Comisia de Cod electoral a reuşit, până ieri, să voteze "decupajele" doar pentru 10 judeţe: Cluj, Bistriţa, Giurgiu, Caraş Severin, Gorj, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman şi Tulcea.

Procesul a fost îngreunat de interesele politice ale partidelor din comisie. S-au înfruntat două tendinţe, la masa negocierilor PDL şi PNL venind cu propriile hărţi electorale.

Împărţirea judeţelor în colegii uninominale s-a făcut după două criterii: geografic şi politic. Conform legii, fiecare colegiu pentru Camera Deputaţilor trebuie să acopere o zonă cu 70.000 de locuitori, respectiv 160.000 pentru Senat. Autorii de hărţi electorale au încercat delimitarea de zone compacte, care să asocieze localităţi învecinate, legate istoric.

Spre exemplu, un judeţ ca Bistriţa-Năsăud care are 311.657 de locuitori a fost împărţit - în varianta PDL - în 4 colegii pentru Camera Deputaţilor, fiecare colegiu cuprinzând în medie 20 de localităţi.

Fiecare colegiu conţine 50 de secţii de votare. Oraşul Bistriţa, după acest decupaj, constituie Colegiul 1, cu 81.259 de locuitori. Colegiul 2 este constituit în jurul oraşelor Năsăud şi Sângeorz - Băi, iar cel de-al treilea în jurul oraşului Beclean. Colegiul 4 din Bistriţa-Năsăud este format doar din localităţi rurale. Colegiile pentru Senat rezultă prin comasarea a două colegii pentru Cameră, 1 şi 3, 2 şi 4.

Numărul de