Am fost la sfârşitul lunii martie la Brăila, unde d-nii Ionel Cândea şi Zamfir Bălan, care conduc muzeul oraşului, mau invitat să particip la un simpozion consacrat brăileanului de obârşie Perpessicius.

Se împlineau în 29 martie 40 de ani de la moartea sa, iar în toamnă se vor împlini 120 de ani de la naştere. Am spus acolo câteva lucruri despre legătura spirituală dintre Perpessiciu şi Brăila, nerămasă fără ecouri în scrisul marelui cărturar şi critic. Voi încerca să reiau aici subiectul, în limitele spaţiului de care dispun.

Poate că ar trebui să amintesc mai întâi câteva date concrete ale biografiei brăilene a lui Perpessicius. Fiul lui Ştefan Panait, originar din Ianina, şi al Elisabetei Daraban, originară din ţinutul Sucevei, a locuit în Brăila pe strada Cetăţii, la capătul ei dinspre Dunăre, într-o casă existentă şi azi. A început să înveţe la Şcoala de băieţi nr. 4, şi ea existentă în prezent. Este situată în vecinătatea Bisericii Sfânta Maria. Bulevardul cu acelaşi nume (sau al Maicii Domnului, cum îi mai spuneau brăilenii) îl străbătuse „buimac”, în drum spre Grădina Publică (Grădina Mare), Adrian Zograffi, eroul lui Panait Istrati din Chira Chiralina. Şcoala de băieţi nr. 4 o cunosc pentru că la ea am învăţat şi eu scrisul pe tăbliţă, mai târziu cu cincizeci de ani decât Perpessicius. Şi cartierul îl cunosc pentru că am copilărit în el, un cuprins citadin care evocă prin numele străzilor (Cetăţii, Citadelei, Fortificaţiei, Carantinei) trecutul unui oraş pus mereu în situaţia să se apere.

Dar să revin la Perpessicius. Liceul l-a făcut la „Bălcescu” , între 1902 şi 1910, perioadă în care mai fuseseră elevi acolo Bazil Munteanu, Mihail Celarianu (poetul simbolist), poetul Leon Feraru (cel cu Magherniţa veche), Vasile Băncilă, Cezar Papacostea (clasicistul). Debutul literar al lui Perpessicius s-a petrecut tot la Brăila, în 1911, cu o sch