In primul film pe care il face despre primul razboi mondial, Steven Spielberg povesteste aproape numai din punctul de vedere al unui cal. Ideea preluata din romanul care a stat la baza filmului nu e doar interesanta pentru cinema, dar te face sa realizezi mai puternic - prin cat de repede ies oamenii din scena - cat de fragila e viata.
Cel mai bine e sa vezi filmul fara sa fi citit cartea lui Michael Morpurgo si fara sa ai idee despre ce "zugravesc" amandoua. Astfel vei avea un sentiment de nesiguranta vazand cat de repede ies in decor personaje pe care le credeai importante pentru poveste.
Nici macar prezenta unui actor mai cunoscut nu il face pe personaj sa ramana in schema (asta si ca sa ne dam seama cat de dresati suntem de conventiile cinemaului.).
Dar niciun om nu pare de neinlocuit pentru scenaristii Richard Curtis si Lee Hall care urmand firul cartii il poarta pe Joey, calul de curse crescut in Devon prin tot razboiul, facandu-l sa iasa la liman gratie extraordinarului sau instinct de supravietuire (si norocului!).
Cum piesa de teatru care s-a facut dupa carte folosea cai de recuzita, numai arta filmului dispunea de toata desfasurarea in timp si spatiu necesara punerii in scena a temei cartii. Plus ca Steven Spielberg stie ca nimeni altul sa povesteasca combinand elemente de basm (casa din Devon, locuinta lui Emilie si a bunicului, sau insasi povestea extraordinara a lui Joey) cu tablourile intunecate ale razboiului.
Din romanul "War Horse", care era destinat copiilor, Steven Spielberg reuseste (ca de obicei) sa scoata o poveste pentru toata lumea. Cu inevitabile tuse melodramatice (pe care, daca-l iubesti pe Spielberg, le accepti), "War Horse" sublimeaza impresionant o poveste despre oameni in povestea unui animal, vorbind nu doar despre grozavia razboiului - mai ales a primului razboi mondial -, cat de
