Un studiu al Institutului de Inovaţie şi Tehnologie din Maastricht, elaborat sub egida Comisiei Europene, plasează România pe ultimul loc în privinţa potenţialului inovator şi creativ Un studiu al Institutului de Inovaţie şi Tehnologie din Maastricht, elaborat sub egida Comisiei Europene, plasează România pe ultimul loc în privinţa potenţialului inovator şi creativ Pentru a măsura capacitatea inventivităţii celor 27 de naţiuni membre UE, cercetătorii au luat în calcul cinci indicatori. În funcţie de îndeplinirea acestora, ţările cercetate (la care au fost adăugate Islanda, Norvegia, Elveţia, Statele Unite şi Japonia) au fost împărţite pe mai multe grupuri. Indicatorii măsoară a)condiţiile existente în fiecare ţară pentru dezvoltarea potenţialului de inventivitate; b)fondurile alocate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, considerate o condiţie-cheie pentru creativitate; c) preocuparea pentru dezvoltarea inventivităţii, la nivelul firmelor şi companiilor; d) performanţa, în muncă şi activitatea de business, ca valoare adăugată în domeniul inovaţiilor; f) rezultatele de succes, obţinute în know-how. După analizarea acestor indicatori, România a "căzut" în grupul ţărilor cu cele mai proaste rezultate, ocupând ultimul loc, după Cipru. Vestea bună e că, potrivit aceluiaşi studiu, România, în pofida handicapului, dă semne de creştere rapidă. Nu avem o cultură a inovaţiei "La noi nu există o cultură a inovării. Întreprinderile mici şi mijlocii abia supravieţuiesc. Cele mai inovative domenii sunt informatica şi software-ul pentru comunicare", a spus Anton Anton, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. Acesta adaugă că topul european ia în calcul situaţia din 2004, când firmele nu erau obligate să raporteze cheltuielile pentru inovare. "După cum au demonstrat şi la CeBit 2007, performanţele firmelor de IT româneşti nu confirmă această poziţ