Este adevarat ca Victor Ponta si-a flexibilizat tonul in chestiunea Schengen, dupa cum remarca insusi Traian Basescu. Si nu este vorba doar despre renuntarea la solicitarea de punere pe agenda Consiliului JAI a aderarii Romaniei.
Flexibilizarea s-a manifestat si prin recomandarea adresata ministrilor sa aiba un ton mai moderat atunci cand abordeaza astfel de teme.
Asa cum a fost bine calculat atacul nationalist, pentru care a fost trimis la inaintare Titus Corlatean, bine calculat a fost si pasul inapoi. Efectul intern a fost obtinut, iar premierul a simtit ca era momentul sa isi dea jos basca si sa imbrace sacoul pentru vizite la Bruxelles.
Dar, pe fond, nu exista nicio schimbare in atitudinea premierului.
"Nu mai luam in calcul un termen (pentru aderarea la Schengen), este vorba in final de un lucru care nu mai depinde de Romania", a declarat Victor Ponta la B1 TV.
Ce ne-a spus, de fapt, domnia sa? Da, nu mai e cazul sa ne ratoim, vom vorbi frumos, dar nimic din ceea ce ne cereti nu avem de gand sa facem si vom astepta momentul propice pentru a ne strecura totusi in Schengen oportunist, asa cum am intrat, de fapt, si in UE, tot fara a indeplini criteriile. Pe fond, ramanem la optiunea "ori ne primiti asa cum suntem, ori nu intram".
Daca pozitia lui Victor Ponta s-ar fi flexibilizat cu adevarat, am fi auzit cum isi propune prim-ministrul sa raspunda solicitarilor si temerilor mai mult decat explicit formulate de Gemania, Finlanda si Olanda. Adica nerespectarea statului de drept si coruptie.
Eu cred, si am mai spus-o, ca premierul chiar si-ar dori sa-si poata agata la rever multravnita medalie Schengen. A deveni premierul care a dus Romania in Schengen ar fi pentru Victor Ponta un atu electoral zdrobitor si o consolidare extrem de importanta a pozitiei sale internationale. Nu cred ca
