Economia subterana din Romania si alte tari foste comuniste, inclusiv Estonia, Letonia si Bulgaria, este estimata la 36 - 39 procente din produsul intern, potrivit unui studiu.
In ciuda recesiunii, un sector al economiei, cel al pietei "la negru", a inceput sa creasca, relateaza EUobserver.
Economia subterana, care include comert si servicii netaxate, precum plata "in mana" a muncitorilor din constructii sau a celor din domeniul reparatiilor de masini, dar exclude crimele serioase, gen tranzactiile cu droguri sau prostitutia, va creste cu 0,3 - 0,9 procente in tarile din Uniunea Europeana.
Cea mai mare crestere in sector, de 0,8 - 0,9 procente, se va inregistra in Irlanda, Marea Britanie si Spania. Belgia, Austria si Germania se afla la polul opus.
Potrivit economistului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kepler din Linz, in fostele tari comuniste, acum membre UE, cresterea va fi "la fel sau putin mai mare".
In Belarus si Moldova, aproximativ jumatate din activitatile economice nu cotizeaza la stat, in timp ce, in Ucraina, procentajul este de 57%, iar in Georgia de 68%.
Existenta unei economii subterane de pana in 25 la suta din PIB poate imbunatati calitatea vietii oamenilor din paturile sociale mai sarace sau medii. "Economia subterana are tendinta de a imbunatati viata oamenilor. Sunt fabricate produse in plus si sunt generate venituri in plus. Nu lucrezi in economia subterana ca sa economisesti bani, ci pentru a-ti cumpara un televizor sau ceva de genul", a explicat Schneider.
De asemenea, economia subterana poate ajuta in unele cazuri. De exemplu, in 2006, guvernul Greciei a inclus acest segment in calculele pentru produsul intern brut, in incercarea de a evita masurile disciplinare ale UE.
Desi Comisia Europeana a respins aceasta manevra, in ultimii an
