După trei ani în care îndatorarea externă a urcat cu peste 26 mld. euro, România a ajuns să acumuleze un sold extern de 98,6 mld. euro la sfârşitul lui 2011. Aceasta este atât datoria statului, cât şi cea privată.
Din această datorie statul are de acoperit peste 21 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de BNR, adică peste 21% din total.
Nu numai că datoria a continuat să urce în 2011 cu mai mult de 6,6 mld. euro, însă cea mai dinamică a fost datoria externă pe termen scurt, care s-a apropiat de 23 mld. euro, iar la acest nivel are o pondere de peste 23% - cea mai ridicată din ultimii trei ani.
Această componentă a datoriei se dovedeşte şi foarte costisitoare, plăţile de dobânzi şi de principal aferente anului 2011 însumând circa 25 mld. euro, adică 63% din serviciul total al datoriei externe a României.
Lungirea maturităţilor este crucială pentru evitarea acumulării unor vârfuri de plată tocmai în perioade în care pieţele financiare internaţionale sunt extrem de nervoase. De anul trecut România a renunţat să mai tragă bani de la FMI chiar dacă sunt ieftini şi a preferat să iasă pe piaţa externă chiar cu preţul unor dobânzi destul de ridicate din cauza primei de risc de ţară pe care o cer investitorii.
După trei ani în care îndatorarea externă a urcat cu peste 26 mld. euro, România a ajuns să acumuleze un sold extern de 98,6 mld. euro la sfârşitul lui 2011. Aceasta este atât datoria statului, cât şi cea privată.
Din această datorie statul are de acoperit peste 21 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de BNR, adică peste 21% din total.
Nu numai că datoria a continuat să urce în 2011 cu mai mult de 6,6 mld. euro, însă cea mai dinamică a fost datoria externă pe termen scurt, care s-a apropiat de 23 mld. euro, iar la acest nivel are o pondere de peste 23% - cea mai ridicată din ultimii trei ani.
Această comp
