Guvernul ia în discuţie angajarea răspunderii în Parlament pe noul Cod al muncii care ar urma să desfiinţeze contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, să extindă perioada de încheiere a contractelor individuale de muncă pe durată determinată şi să pedepsească cu închisoarea angajatorul care angajează forţă de muncă la negru.
Premierul Emil Boc a susţinut ieri că viitorul Cod al muncii va flexibiliza piaţa muncii şi îi va ajuta pe oameni să-şi găsească mai rapid un job, dar opinia sa nu este împărtăşită de sindicate care spun că vor decide astăzi un calendar de proteste.
Angajarea răspunderii guvernului în faţa Parlamentului este o procedură care grăbeşte intrarea în vigoare a unui act normativ eliminând din circuitul legislativ Parlamentul, dar ea poate atrage depunerea unei moţiuni de cenzură. Dacă moţiunea nu este depusă sau cade la vot actul normativ este considerat adoptat şi merge la promulgare fără a mai fi discutat de Parlament.
Codul muncii în varianta agreată de Guvern este susţinut de Camera de comerţ româno-americană (AmCham). Unele dintre propunerile proiectului de act normativ au venit de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS).
Potrivit ultimei variante a Codului muncii, perioada contractului individual de muncă pe durată determinată va creşte de la 24 de luni la 36 de luni.
Premierul Boc argumentează această decizie în felul următor: Angajatorii au mari reţineri în a decide ocuparea posturilor din cauza duratei maxime de doar 24 luni până la care poate menţine un angajat cu contract pe o durată determinată (dată după care este obligat să-i încheie un contract pe o durată nedeterminată), în condiţiile în care activitatea unei firme poate dura, în actualele condiţii de piaţă, doar trei-patru ani.
Potrivit ultimei variante a proiectului Codului muncii, prevederile din actualul cod referitoare la cont
