Oamenii de ştiinţă au descoperit că o mare parte din genele despre care se credea că sunt inutile ar fi, de fapt, implicate în apariţia acestei boli grave.
Până în prezent, cea mai mare parte din ADN a fost considerată drept „junk", mai exact o componentă fără vreun rol important în apariţia cancerului. Astăzi, „junk" ADN a fost numit ADN necodant, iar oamenii de ştiinţă spun că pseudogenele din această zonă neclară ar putea juca un rol în apariţia cancerului. Doar aproximativ 2% din genomul uman era considerat funcţional, adică apt să producă enzimele şi proteine.
„Până acum ne-am concentrat asupra celor două procente din genom", a spus Pier Paolo Pandolfi, profesor de medicină şi patologie la Harvard Medical School, prezent la întâlnirea Asociaţiei americane pentru cercetarea cancerului de la Orlando, citat de ziarul The New York Times.
99% din gene sunt microbiene
Cercetătorul a descris o nouă dimensiune biologică în care semnalele provenind din ambele regiuni ale genomului participă la balanţa fragilă dintre comportamentul normal al celulelor şi cel malign. În timp ce studiau genomul, cercetătorii au observat că 90% din celulele care produc proteinele din corp sunt microbi. S-a format astfel o relaţie de simbioză care naşte întrebarea cine ce spaţiu ocupă. „Suntem suprapopulaţi", spune Jeremy K. Nicholson, purtător de cuvânt la Imperial College London. El mai este de părere că 99% din genele funcţionale din corp sunt microbiene şi ar putea fi implicate în cancerul de colon, stomac, esofag şi de alte organe.
Atenţia oamenilor de ştiinţă este atrasă, de asemenea, asupra faptului că o tumoare nu este o masă omogenă de celule canceroase. Ea conţine de asemenea celule sănătoase. Celulele numite fibroblaste secretă proteine de care tumoarea are nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a se extinde în ţesuturile înconjurătoare. Celulele sistem